Despre fiica lui Ștefan cel Mare, Dodon și Federația Rusă

Igor Dodon: Ştefan cel Mare a fost pentru relaţii bune şi prieteneşti cu Federaţia Rusă. Apropo, anume Ştefan cel Mare a dat-o în căsătorie pe fiica sa Elena fiului ţarului Ioan al III-lea din Rusia. 

Cînd populismul și prostia merg mînă-n mînă, vedem și astfel de declarații, precum cea a liderului socialiștilor. Dodon probabil „a uitat” să menționeze că la acea vreme nu exista nici o entitate statală care să fie numită Rusia, sau Federația Rusă. Iar fiica lui Ștefan cel Mare a fost căsătorită cu fiul cneazului Moscovei, conducătorul cnezatului cu aceeași denumire. La acel moment, Țara Moldovei și Cnezatul Moscovei nu aveau hotar comun. Imperiul Rus a ajuns să aibă ca și hotar rîul Nistru abia după războiul ruso-turc din anii 1787-1791. Dar să facem o scurtă incursiune în istorie și să vedem care au fost urmările acelei căsătorii.

Olena sau Elena, numită ulterior de către ruşii moscoviţi „Voloşanca„, a fost fiica domnitorului Moldovei Ştefan cel Mare cu prima sa soţie Doamna Evdokia Olelkovici de Kiev. Ştefan cel Mare al Moldovei a avut trei căsătorii: cu Evdokia Olelkovici de Kiev, cu Maria de Mangop, care era din familie princiară bizantină şi cu Maria Voichiţa, fiica lui Radu cel Frumos, domnul Țării Românești, fratele lui Vlad Ţepeş. 

Ştefan cel Mare visa să-şi mărite prima fiică cu un ginere de viţă nobilă, așa cum era caracteristic acelor timpuri. În 1479 Ştefan cel Mare a început tratativele pentru o căsătorie dinastică între fiica lui şi cneazul Moscovei, Ivan Ivanovici, care era feciorul moştenitor a cneazului Moscovei Ivan III-lea Vasilievici cel Mare. El s-a adresat cumnatei sale Teodosia, sora răposatei doamne Evdokia Olelkovici de Kiev, care era ruda cu familia princiară moscovită. Prin anii 1480-1481 se pomeni voievodul Ştefan al Moldovei cu o delegaţie a ţarului Moscovei Ivan Vasilievici al III-lea, care venea să-i ceară mîna domniţei lui, Olena, pentru fiul său Ivan cel tînăr. Boierul Mihai Pleştev, trimisul ţarului, sosi la Suceava cu o numeroasă şi strălucită întovărăşire de boieri moscoviţi şi cu împuternicirea de-a săvîrşi logodna, ca procurator al tînărului Ivan. Logodna celor doi s-a făcut la Suceava, prin procura, reprezentantul cneazului. În 1483 Ivan cel Tînăr se căsătoreşte cu fiica domnitorului Moldovei Ştefan III-lea cel Mare, Elena. Ivan cel Tînăr a avut un singur urmaş – pe Dimitrie, feciorul Elenei Voloşanca. A doua soţie a socrului Elenei Ivan al III-lea cel Mare, Sofia Paleolog, descendenta ultimilor împăraţi bizantini, nu vedea cu ochi buni atenţia pe care marele cneaz o acorda nurorii şi nepotului său. Mai mult, dorea ca Elena şi Dimitrie să cadă în dizgraţie, iar fiul ei Vasile să devină moştenitor al tronului. În anii 1483-1490 statutul lui Ivan cel Tînăr şi al fiului său Dimitrie (nepotul lui Ştefan cel Mare al Moldovei) la curtea de la Mosova era foarte înalt şi nimeni nu se îndoia de faptul că vor guverna cnezatul Moscovei după decesul lui Ivan III-lea.

Începînd cu anul 1490 situaţia la curte s-a schimbat, după îmbolnărirea subită şi moartea moştenitorului tronului moscovit Ivan cel Tînăr. După moartea soţului, viaţa Olenei a devenit un coşmar. După moartea lui Ivan cel Tînăr moştenitorul tronului moscovit devine Dimitrie, feciorul lui Ivan şi Elena Voloşanca. Pe parcursul anilor următori lupa între adepţii tînărului domnitor şi cei ai feciorului Sofiei, Vasilie s-au înteţit spre anul 1497, an în care cneazul moscovei Ivan III-lea cel Mare decide încoronarea nepotului său, fiul Elenei Voloşanca, Dimitrie. Încoronarea lui Dimitrie rezolva problema moştenitorului la tronul moscovit. Totuşi încoronarea lui Dimitrie nu a adus Elenei victoria în lupta pentru putere cu Sofia Paleolog şi feciorul ei Vasilie, chiar dacă pentru moment i-a întărit poziţiile. Lupta pentru tronul moscovit între cele două lagăre a continuat. Dimitrie nu a primit pămînturi şi nici puterea reală. Între timp situaţia politică internă în cnezat s-a înrăutăţit: din ordinul cneazului Ivan III-lea cel Mare au fost arestaţi şi condamnaţi la moarte mai mulţi boieri de rang înalt din anturajul nemijlocit al cneazului, unii dintre ei cu tot cu soţii şi copii. În 1499 Vasilie, căzut anterior în dezgraţie în urma complotului, reuşeşte parţial să-şi recapete încrederea tatălui inclusiv prin contribuţia Sofiei Paleolog (fosta complotistă care reuşeşte să recapete încrederea soţului şi susţinerea lui pentru feciorul său Vasilie). În 1500 începe un următor război ruso-lituanian. La 14 iulie 1500 ruşii obţin o victorie zdrobitoare la Verdoş, anume în acea perioadă în scrierile vechi se observă o schimbare a părererii cneazului Ivan III-lea faţă de Vasilie şi pentru prima dată îl numeşte „cneaz al întregii Rusii„.

La 11 aprilie 1502 lupta dinastică se finalizează, prin căderea în dizgraţia cneazului Ivan III-lea, a nepotului moştenitor Dimitrie şi mamei sale Elena Voloşanca (fiica lui Ştefan cel Mare a Moldovei). Ivan III-lea ordonă ca Dimitrie să nu mai fie numit cneaz şi împreună cu mama sa Elena să nu fie pomeniţi în slujbele bisericeşti, totodată dispune arestul la domiciliu pentru ambii. După numirea lui Vasilie cneaz, Dimitrie nepotul şi Elena Voloşanca nora au fost întemniţaţi. În aşa mod lupta pentru tronul Moscovei au cîştigat-o Sofia Paleolog şi feciorul său Vasilie (care după moartea lui Ivan III-lea va domni în cnezatul Moscovei sub numele de Vasilie III-lea). Ştefan cel Mare al Moldovei (tatăl Elenei Voloşanca) a fost înştiinţat de ce se petrecea în cetatea moscovită. În septembrie 1502, la puţin timp după întemniţarea Elenei şi a lui Dimitrie, domnul cerea de la hanul tătar Mengli Ghirei ştiri despre aceştia, întrebîndu-l „vor fi în viaţă, fiica şi nepotul meu?„. Hanul îi răspunde „Au fost oamenii mei la Moscova şi spun că toate acestea sunt minciuni„. Din păcate, nu erau minciuni. Cei doi se aflau închişi într-un turn şi legaţi în fiare. Ştefan s-a stins din viaţă, după cum se ştie, în iulie 1504, fără a mai şti ceva de soarta fiicei sale. Greu încercată doamna Elena şi-a urmat tatăl în viata de dincolo, la 18 ianuarie 1505, la mai puţin de un an. A fost înmormîntată la mănăstirea Voznesenskaia, care o primise cadoul la logodna cu Ivan cel Tînăr, cel care trebuia sa ajungă mare cneaz al Moscovei. Feciorul Elenei, Dimitrie a murit în 1509 în închisoare după unele păreri din cauza frigului şi foametei după altele din cauza intoxicării cu fum. Moartea subită a Elenei şi lui Dimitrie au avut loc deja după decesul lui Ivan III-lea cel Mare (27 octombrie 1503, la 65 ani de viaţă), pe timpul domnie rivalului lor Vasilie III-lea (unchiul prin alianţă al lui Dimitrie), feciorul Sofiei Paleolog. După unele surse Ivan III-lea a refuzat să se călugărească înainte de moarte. Sofia a murit cu puţin timp înainte de Ivan III-lea pe data de 7 aprilie 1503.

 

Bibliografie (surse):

  1. C.Gane, Trecute vieţi de doamne şi domniţe, Chişinău, Universitas, 1991.
  2. ru.wikipedia.org
  3. http://agonia.ro/index.php/prose/130366/index.html
  4. blog.nistru-prut.info

 

 

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s